Recenzie Miss Peregrine de Ransom Riggs

Produs publicat în 2013 de Art
Data apariției: Noiembrie 2013
Colecția YoungArt
Gen: Horror, Fantasy
Traducator: Gabriella Eftimie
Format: 140 x 205
Tip coperta: Broșată
Număr pagini: 392

O INSULĂ MISTERIOASĂ

UN ORFELINAT ABANDONAT

O STRANIE COLECȚIE DE FOTOGRAFII

O tragedie îl aruncă pe tânărul Jacob, în vârstă de doar șaisprezece ani, pe o insulă izolată. Aici descoperă ruinele căminului "pentru copii deosebiți" al domnișoarei Peregrine. Pe măsură ce Jacob înaintează pe holurile și prin dormitoarele părăsite, își dă seama că cei care s-au adăpostit cândva acolo au fost mai mult decât deosebiți. Poate nu întâmplător au fost trimiși într-un loc uitat de lume. Și, oricât de bizar ar suna, ar putea fi încă în viață. Un roman fascinant, ilustrat cu fotografii tulburătoare, care-i va încânta pe adulți, pe tineri și pe toți cei care vor să se bucure de o aventură în lumea umbrelor.

Săptămâna trecută a avut loc prima ediție a Clubului de Lectură de la Casa Cărților Slobozia. A fost foarte frumos și interesant. Chiar era nevoie de un asemenea eveniment aici în oraș. La finalul acelei ediții, am propus participanților să dezbatem în cadrul celei de-a doua întâlniri, cartea Miss Peregrine de Ransom Riggs. O carte care a fost Best Seller New York Times, menținându-se pe lista celor mai bine vândute romane timp de 45 de săptămâni. Aceasta a ajuns pe locul I în topul vânzărilor de carte din America în data de 29 aprilie 2012. 

Criticii nu au ignorat acest roman, ci l-au primit cu brațele deschise, lăudând utilizarea creativă a fotografiilor de epocă, ce se împletesc perfect cu narațiunea . În urma feedback-ului pozitiv oferit de critici, cartea a devenit un succes colosal în rândul tinerilor și adulților pasionați de fenomene paranormale și fantastice. 

Pe mine m-a surprins foarte mult felul în care autorul reușește să colecționeze acele fotografii. Am citit ultimul pasaj de la finalul cărții, în care este dezvăluit faptul că acestea sunt adunate din diverse târguri de vechituri, antichități, talciocuri din toată lumea, dobândind de-a lungul timpului o valoare inestimabilă pentru colecționari. 

Pe parcurs ce citeam acestă carte, am simțit cumva o diferență față de literatura autentică, contemporană. Cumva, acele imagini au reușit să îmbunătățească simțitor lectura, în ciuda faptului că unele capitole aveau un număr de pagini destul de mare. 

După cum știți, dacă ați citit cartea, moartea a bunicului lui Jacob îl trimite pe acesta pe o insulă din Țara Galilor, învăluită în mister. Aici se află un orfelinat abandonat, unde bunicul lui Jacob și-a petrecut copilăria. Pășind printre holurile și camerele abandonate și distruse, Jacob își dă seama că cei care s-au adăpostit cândva acolo erau extrem de deosebiți, existând posibilitatea de-a fi încă în viață. 

Pe parcurs ce investiga, acesta aude niște zgomote ciudate. O făptură misterioasă ce întruchipa o fată, dar care pare că ținea între palme un glob de foc își face apariția printre dărâmături. 

Aici intervine declicul care răstoarnă acțiunea cu susul în jos și supranaturalul își face apariția. 

M-a surprins abordarea diferită a autorului față de Cel de-al Doilea Război Mondial. El încearcă, cumva, să dea un aer supranatural conflictului dintre evrei, deținători de puteri fantastice, și naziștii adică monștrii. Cred că e singurul motiv care m-a făcut pe deplin să citesc acest roman ce e demn de toată lauda. 

Personajele complexe, adăpostite în orfelinatului lui Miss Peregrine, erau de origine evreiască. Așa că șansele lor de supraviețuire în acea perioadă erau cât de poate de nule. Numai că, fantasticul își face simțită prezența, prin crearea unei bucle inter dimensionale care le permite locuitorilor ei să repete aceeași zi la nesfârșit, fără să îmbătrânească. Un concept extraordinar de bun, zic eu. 

"Pericolul e acolo unde te aștepți mai puțin", spunea un om la un moment dat. Acesta poate fi motto-ul acestui roman, pentru că te surprinde exact când nu te-aștepți. Te face să simți altfel lucrurile și să percepi relațiile cu ceilalți mai clar și cu mai multă atenție.  Personajul negativ de aici este un monstru dornic să-i distrugă pe cei diferiți.  Scopul îl veți afla dacă citiți cartea pentru că nu vreau să vă stric lectura! 

Riggs sa născut în Maryland , în 1980 , la o fermă veche de 200 de ani, și a crescut în Florida , unde a participat la Pine View School pentru supradotați. A studiat literatura engleză  la Colegiul Kenyon, și a studiat filmul la Universitatea din California de Sud.

                                           Îi acord 5/5 panda! Vă recomand cu încredere!

Ediția a doua a Clubului de Lectură de la Casa Cărților Slobozia- Miss Peregrine de Ransom Riggs

Ești cititor, ești pasionat? Perfect! Casa Cărților Slobozia  te invită să participi la cea de-a doua întâlnire a Clubului de Lectură.
Află despre cele mai recente apariții editoriale, schimbă păreri sau povestește și recomandă cărțile care ți-au plăcut și te-au inspirat.
În plus, putem să dezbatem tendințele în literatură și astfel să ne cunoaștem din ce în ce mai bine.
Joi, 30 iunie la ora 16 are loc a doua ediție a Clubului de Lectură, în care vom discuta despre cartea Miss Peregrine de Ransom Riggs.

Sinopsis :

O INSULĂ MISTERIOASĂ
UN ORFELINAT ABANDONAT
O STRANIE COLECȚIE DE FOTOGRAFII

O tragedie îl aruncă pe tânărul Jacob, în vârstă de doar șaisprezece ani, pe o insulă izolată. Aici descoperă ruinele căminului "pentru copii deosebiți" al domnișoarei Peregrine. Pe măsură ce Jacob înaintează pe holurile și prin dormitoarele părăsite, își dă seama că cei care s-au adăpostit cândva acolo au fost mai mult decât deosebiți. Poate nu întâmplător au fost trimiși într-un loc uitat de lume. Și, oricât de bizar ar suna, ar putea fi încă în viață. Un roman fascinant, ilustrat cu fotografii tulburătoare, care-i va încânta pe adulți, pe tineri și pe toți cei care vor să se bucure de o aventură în lumea umbrelor.

Voi fi și eu prezent la fiecare întâlnire a Clubului de Lectură și sper să fim din ce în ce mai mulți!

Concurs Rockstar de Cristina Nemerovschi ( Încheiat)

Ce trebuie să faci pentru a câștiga acest roman ? E foarte simplu, în doar 4 pași poți avea acestă carte :                                                       

1. Dă like paginii de Facebook Panda and Books
2. Dă like paginii de Facebook Casa Cărților Slobozia
3. Distribuie postarea de pe Facebook a concursului.
4. Intră pe blogul meu și alege un articol care ți-a plăcut și lasă link-ul lui în secțiunea de comentarii de la postarea de pe Facebook, nu aici. Trebuie să spui de ce ai ales acel articol. Comentariile fără argumentare nu intră în concurs.

Atenție ! Nu aici se fac înscrierile, ci pe pagina de Facebook Panda and Books !

Câștigătorul o să fie extras prin tragere la sorți pe data de 1.07.2016. 

Succes!

Mulțumesc librăriei Casa Cărților Slobozia pentru exemplarul oferit pentru concurs! 

Câștigătoarea este Narcisa Carmen! 

Recenzie Jane Eyre de Charlotte Bronte

Produs publicat în 2016 de Litera
Data apariției: Martie 2015
Colecța Cele mai frumoase romane de dragoste
Traducător: Paul B. Marian și D. Mazilu
Format: 130 x 200
Tip coperta: Broșată
Număr pagini: 575






După o copilărie dificilă, marcată de sărăcie și lipsuri, tânăra Jane Eyre devine guvernantă la Thornfield Hall, castelul unui gentilom bogat, Edward Rochester. Cu timpul, cei doi încep să se apropi, discută, se înfruntă, învață să se respecte reciproc și, în cele din urmă, se îndrăgostesc unul de altul. Jane întrevede posibilitatea unei vieți liniștite, însă un adevăr cumplit iese la lumină, parcă pentru a-i dovedi că nu poate fi fericită, că nu poate să aibă parte de dragoste și să scape de soarta ce i-a fost hărăzită. Rochester pare să ascundă un secret teribil : o prezență amenințătoare bântuie castelul său întunecat. Roman al unei iubiri pătimașe care înfruntă adversitățile pentru a-și împlini destinul  "capodopera unui geniu " , cum îl numea William Makepeace Thackeray , Jane Eyre continuă să-și impresioneze și azi cititorii prin abordarea profundă a unor teme cum ar fi diferențele de clasă, sexualitatea și religia în Anglia victoriană de la mijlocul secolului al XIX-lea, fiind considerat unul dintre cele mai bune romane din literatura engleză.

Cartea debutează cu protagonista, Jane Eyre, care se află la Gateshead, conacul mătușii sale. Primele pagini m-au captivat cu totul, deoarece povestea evoluează extraordinar de frumos,  atât ca stil de scriere, cât și ca evenimente .  După cum spuneam, Jane locuiește alături de mătușa sa și cei trei veri ai săi, Georgiana, Eliza și John. Ceea ce mi-sa părut, oarecum, ieșit din comun față de alte cărți este că viața personajului principal, nu este una tocmai bună, din cauza modului de tortură la care este supusă.
Povestea ia o întorsătură neașteptată atunci când un domn, pe nume Brocklehurst, face o vizită doamnei Reed. Acesta îi propune să o trimită pe Jane la școala de fete, Lowood, unde să învețe limba franceză, pictura și alte îndeletniciri. Doamna Reed nu este prea încântată de idee, dar acceptă în cele din urmă. După părerea mea, aceasta este cea mai inteligentă decizie pe care a luat-o pe tot parcursul romanului, în secvențele în care apare.
Ajunsă la Lowood, Jane Eyre începe să se dezvolte și să-și facă câteva prietene din rândul elevelor și chiar al profesoarelor. Câțiva ani totul merge cât de cât bine la acea școală. Și spun cât de cât pentru că mâncarea este  extraordinar de proastă, făcută cu scopul să te sece și mai mult de energie.
Pe mine m-a bulversat foarte mult capitolul în care prietena cea mai bună a lui Jane, suferind de malarie, moare. Cred că am avut nenumărate mustrări de conștiință după ce am terminat de citit acel capitol, care m-a învățat să apreciez mai mult ceea ce am.

Finalul mi-a plăcut extraordinar de mult. Din punctul meu e vedere, această carte este o capodoperă de la primul și până la ultimul cuvânt scris. Nu vreau să spun mai multe despre final, pentru a nu vă strica plăcerea cititului, dar vă asigur de pe acum, că este unul fericit. Nici nu pot să-mi dau seama cum se poate scrie o asemenea poveste de dragoste, care a avut un succes planetar, într-un mod foarte lejer. Pentru mine este de neconceput așa ceva.

Personajele sunt foarte complexe și foarte bine conturate. Sentimentele pe care le evocă pe parcursul romanului nu fac decât să te prindă și mai mult de acțiune. Totul este construit într-un mod excepțional, deci chiar merită citită din toate punctele de vedere.

Mi-a plăcut aproape tot la acestă carte. Singurele lucruri care nu mi-au plăcut au fost descrierile plictisitoare, foarte rare și replicile interminabile ale domnului Rochester. Eu fiind obișnuit cu personaje mai Young Adult, mi-sa părut foarte anormal să dau de un personaj cu o replică de două pagini. 

S-a născut la Thornton și și-a petrecut copilăria și tinerețea la Haworth, bucurându-se de educația  sporadică, lectura independentă și libertatea de acțiune ce li se oferea tuturor copiilor din familia ei. Un an petrecut la o școală ieftină pentru fiice de preot, la Cowan's Bridge, unde mâncarea proastă și disciplina exagerat de severă au ruinat sănătatea surorilor ei mai mari Maria și Elizabeth, moarte la 10 și respectiv 11 ani, i-a oferit lui Bronte materialul pentru zugrăvirea școlii din Lowood în romanul Jane Eyre.

Rating-ul pe care-l dau acestei cărți este de 5/5 panda! Vă foarte recomand s-o citiți!

Clubul de Lectură Casa Cărților- Librarium

Ești cititor, ești pasionat? Perfect! Casa Cărților Librarium te invită să participi la prima întâlnire a Clubului de Lectură.

Află despre cele mai recente apariții editoriale, schimbă păreri sau povestește și recomandă cărțile care ți-au plăcut și te-au inspirat.

În plus, putem să dezbatem tendințele în literatură și astfel să ne cunoaștem din ce în ce mai bine.

Joi, 23 iunie la ora 16 are loc prima ediție a Clubului de Lectură, în care vom citi, dezbate, recomanda și povestii despre cărțile preferate. 

Voi fi și eu prezent la fiecare întâlnire a Clubului de Lectură și sper să fim din ce în ce mai mulți!  

Wrap Up #3- Mai

Salutare! Ce mai citiți ?

Din punct de vedere literar, luna mai a fost extraordinar de bună. Pe lângă numărul de patru cărți impuse, am reușit să citesc și una în plus. 

Prima carte pe care am citit-o în această lună a fost O mie de cocori de Yasunary Kawabata. Sincer, nu aveam în plan să citesc această carte, doar că m-a intrigat faptul că a luat Premiul Nobel și pentru că avea un preț foarte mic. Nu pot să spun că nu mi-a plăcut, dar v-o recomand doar dacă nu aveți altceva de citit. Recenzia ei o puteți găsi aici. 

A doua carte citită a fost Moara cu Noroc de Ioan Slavici. Nu aș fi citit-o dacă nu mi-ar fi fost o lectură obligatorie pentru Bac. La început mi-a plăcut, dar pe parcurs a devenit plictisitoare. Descrierile din primele pagini îmi plăceau la nebunie, însă povestea lasă de dorit iar stilul de scriere de la capitolul 2 în colo e absolut execrabil. Nu mi-a plăcut. 

A treia carte a fost Vrăjitor și Vrăjitoare de James Patterson și Gabrielle Charbonnet. Nu știu de ce, dar pe parcurs ce citeam, povestea mă ducea cu gândul la Al Cincilea Val. Și habar nu am de ce, fiindcă nu au nici-o legătură. Mi-a plăcut cât de cât povestea. Inițial am crezut că e ceva fantasy, însă e mai de grabă SF. Recenzia o puteți găsi aici.

A patra carte citită, a fost Zilele Amanților de Corina Ozon. Am citit-o în două zile și chiar m-a bine dispus. E extrem de amuzantă, iar povestea surprinde exact trăirile din secolul XXIX, dintre doi oameni obișnuiți. V-o recomand cu mare drag s-o citiți pentru că merită. 

Recenzia ei o puteți găsi aici. 

Ultima carte pe care am citit-o luna asta a fost Maitrey de Mircea Eliade. Auzisem de la câțiva prieteni că este interesantă și captivantă, însă nu a fost așa decât pe la mijloc. În rest a fost plictisitoare și cam atât. Nu are nimic care să te dea pe spate. Practic arată evoluția dragostei dintre o indiancă și un european. Nu prea mi-a plăcut. 

În ultima zi am mai reușit să citesc și două capitole din Jane Eyre de Charlotte Bronte. Deocamdată îmi place, dar să vedem pe parcurs. O să urmeze și recenzia ei după ce o voi termina. 

Recenzie Zilele Amanților de Corina Ozon

Produs publicat în 2014 de Herg Benet 
Colecția Radical din 7
Gen: Beletristică, Pamflet
Format: 130 x 200
Tip coperta: Broșată
Număr pagini: 192






Corina Ozon vine dinspre jurnalism spre literatură, cunoscând oamenii, cu talent.  Scrie captivant, folosind în fraze câte cuvinte chiar trebuie, fără floricele stilistice și volute descriptive în plus, care ar crește statistic durata de somn a populației. Zilele Amanților este o carte despre dezinhibați. N-o recomand proștilor și bigoților. (Alexandru Petria)

Aceasta este o carte deșteaptă. Iar vrăjitoria nu-i deloc exclusă. Te ține lipit de ea, nu te lasă absolut deloc nici să faci altceva. Nu poți uza nici-un instrument fizic ori sufletesc pentru a i te sustrage. Iar dacă asta nu e curată fermecătură atunci ce este ? A, știu. Literatură deșteaptă.(Ana Barton)

O lectură care curge ușor, cu limbaj direct și frust, perfect adaptat subiectului. Corina vorbește cu umor și amar, fără ocolișuri, despre situații de viață verosimile, desprinse din cotidian. Amanții putem fi oricare dintre noi. (Petronela Rotar)

 M-a surprins plăcut acestă carte. Eu aveam cu totul alte așteptări de la ea și toate visele mi-au fost spulberate în momentul în care am deschis-o și cu greu am mai închis-o la loc. Este o lectură foarte ușoară, ce mi-a relaxat creierul în perioada tezelor, și sunt tare curios la ce aventuri mai iau parte amanții. 

Mi-a plăcut foarte mult stilul autoarei, în ciuda faptului că la început pare destul de simplist, însă surprinde perfect cadrele destul de asemănătoare cu cele din viața de zi cu zi a oricărui cuplu. Modul de gândire al lui Mircea mi-sa părut destul de similar cu cel al unui adolescent la pubertate, pentru că acțiunea la care ia parte arată latura lui de macho man. El e în căutare de dragoste, dar uită să aprecieze pe deplin ceea ce are acasă. Și prin asta mă refer la soția sa, Teo. Ea este genul de personaj mai potolit. Încearcă să pună familia pe primul loc, dar din păcate pentru ea, nu-i iese de fiecare dată. 

Pare un pic trasă de păr situația în care și Mircea și Teo și Cati au câte un amant, respectiv amantă. Ideea e destul de ok, doar că pare lipsit de credibilitate.

După părerea mea, Cati dirijează acțiunea după bunul plac. Are un stil de manipulare extraordinar de convingător. E destul de enervată atunci când atitudinea ei de pisică care zgârie se schimbă în cea de oiță cuminte. Bine, asta se întâmplă doar atunci când se întâlnește cu Mircea. 

Ceea ce nu mi-a plăcut a fost atitudinea indiferentă a personajelor în unele momente. Spre exemplu, atunci când Mircea află că Teo l-a înșelat și nu face nimic în acest sens. Sau atunci când Mircea îl prinde pe fiul său când se uită la filme porno pe laptop. Singura normală din cartea asta e TEO. 

Prin urmare, Zilele Amanților este o carte extraordinar de potrivită pentru cei cărora le plac acest gen de literatură. Se citește foarte ușor. Textul este mare, coperta foarte foarte frumoasă. E genul acela de carte pe care o citești într-o după amiază și care-ți lasă serioase teme de gândire. Chiar de la început suntem avertizați printr-un citat că nu vom ieși mai bogați din ea. Dar te face să te regăsești pe deplin în absolut toate momentele. 

Timişoreancă adoptată cu dragoste de Bucureşti, Corina Ozon are 10 ani de jurnalism de investigaţie în presa scrisă (ziarul Ora) şi televiziune (Antena 1) şi un update de 2 ani în producţie TV (Intact Media Group). Convertită de alţi 10 ani la PR&Comunicare, pe care le gestionează în prezent la CN Imprimeria Naţională SA. Absolventă a Programului MBA INDE-CNAM Paris, promoţia 2010, şi mamă de liceană, Iulia, sunt cele două lucruri cu care se mândreşte cel mai mult, alături de reușitele din plan literar.

                                   Rating-ul pe care-l dau acestei cărți este de 3/5 ursuleți.
                                                 Vă recomand cu mare drag s-o citiți!